EN
RO
Noua abordare a domeniului sănătăţii în perspectiva următoarei perioade de programare a fondurilor structurale
Publicat la 24.09.2015

Conform unui interviu acordat pentru site-ul  www.uelive.ro la data de 23.09.2013 de către doamna Dana Farcaşanu, preşedintă a Centrului pentru Politici şi Servicii de Sănătate (CPSS), partener de dialog al Ministerului Fondurilor Europene în comitetul consultativ pentru elaborarea documentelor pentru următorul cadru financiar 2014-2020, infrastructura de sănătate este precară, însă investiţiile în infrastructură nu rezolvă anumite probleme grave ale sistemului, şi trebuie privite ca un mijloc şi nu ca un scop în sine.

In opinia expertului citat,  reducerea inechităţilor în accesul la serviciile de sănătate, cu accent pe serviciile de prevenţie primară, secundară şi terţiară , precum şi predictibilitate, transparenţă şi cost-eficacitate în utilizarea fondurilor sistemului de sănătate sau identificarea unor politici sustenabile de resurse umane sunt direcţii de acţiune prioritare pentru o reformă reală: “Aceastea sunt intervenţii-cheie pentru dezvoltarea domeniului de sănătate în perioada 2014-2020″, a explicat Fărcăşanu pentru uelive.ro. Bolile cronice sunt menţionate în ultimele documente strategice elaborate de Ministerul Sănătăţii, alături de creşterea ponderii serviciilor preventive şi a serviciilor comunitare de bază adresate populaţiilor vulnerabile -, ceea ce este promiţător, deschide calea ca în perioada 2014-2020 să existe şanse ca programele finanaţate de către Uniunea Europeană să se adreseze şi domeniului de sănătate, dar din perspectiva nevoilor bolnavilor şi nu a infrastructurii în sine.

"Comisia Europeana ne recomandă o integrare orizontală, iar sănătatea este eligibilă la finanţare în 2014-2020 în principal prin perspectiva incluziunii sociale şi combaterii sărăciei. Este ştiinţific demonstrat că starea de sănătate este determinată multifactorial, serviciile de sanatate având o contribuţie limitată, iar nivelul de educaţie, sărăcia şi contextul socioeconomic, mediul, stilul de viaţă influenţează direct starea de sănătate. Mortalitatea maternă şi infantilă, unde România din nefericire conduce topurile Statelor Membre, poate fi redusă doar prin măsuri intersectoriale. În special în mediul rural, adică pentru jumătate din populaţia României, unde sărăcia este mai mare iar accesul la orice serviciu public mai mic, trebuie sa fie asigurate servicii comunitare de bază, preventive, sociale şi de sănătate".

„Apare întrebarea unde se va regăsi asistenţa medicală primară în noul ciclu programatic 2014-2020? Medicul de familie este în prezent un antreprenor privat, furnizor independent de servicii de sănătate în contract şi sub reglementările din sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Dar medicul de familie este un furnizor privat, iar dezvoltarea asistenţei medicale primare şi posibilitatea medicilor de familie să acceseze fonduri europene în următorul ciclu de finanţare 2014-2020 pentru a-şi moderniza practicile şi cabinetele medicale sunt condiţii esenţiale pentru ca sistemul de sănătate să funcţioneze mai bine. Ce vreau să spun, este că trebuie prevăzut în clar în Acordul de Parteneriat şi medicina de familie – cred că şi la obiectivul tematic 3, la competitivitate economică.

„Şi ar mai fi şi medicina balneară, acum turismul balnear, căruia eu personal i-aş acorda o foarte mare importanţă în perioada următoare de finanţare din fonduri europene 2014-2020, ca una dintre sursele sigure şi inteligente de creştere economică sustenabilă a României”, concluzionează Dana Fărcăşanu.